EVALUAREA CALITĂȚII  SUPRAVEGHERII MEDICALE A ANGAJAȚILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Iurie Pînzaru; Elena Bucata; Svetlana Gherciu-Tutuescu; Vladimir Bernic

doi:10.5281/zenodo.7328452

Autori

Iurie Pînzaru Secția Sănătate ocupațională, siguranță chimică și toxicologie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Chișinău, Republica Moldova
Elena Bucata Secția Sănătate ocupațională, siguranță chimică și toxicologie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Chișinău, Republica Moldova
Svetlana Gherciu-Tutuescu Secția Sănătate ocupațională, siguranță chimică și toxicologie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Chișinău, Republica Moldova
Vladimir Bernic Laboratorul științific pericole chimice și toxicologie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Chișinău, Republica Moldova

DOI:

https://doi.org/10.5281/zenodo.7328452

Cuvinte cheie:

examen medical, persoane expuse acțiunii factorilor profesionali de risc, supravegherea medicală

Rezumat

Introducere. Protecţia şi fortificarea sănătăţii angajaţilor este una din sarcinile primordiale a sănătăţii publice.

Obiective. Scopul lucrării constă în determinarea lacunelor în activitatea Comisiilor medicale implicate în efectuarea examenului medical al angajaților expuși factorilor de risc ocupaționali și a Centrelor de Sănătate Publică la compartimentul Sănătatea Ocupațională în vederea implementării Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 161 privind serviciile de sănătate ocupațională.

Material și metode. A fost realizat un studiu transversal cu utilizarea metodelor sociologice, descriptive, igienice. Ca obiect de studiu au servit chestionarele de autoevaluare a activității Comisiilor medicale implicate în efectuarea examenului medical al angajaților și a Centrelor de Sănătate Publică la compartimentul Sănătatea ocupațională. De asemenea, au fost studiate rapoartele statistice de activitate a serviciilor evaluate.

Rezultate. În rezultatul studiului s-a constatat, că organizarea examenelor medicale profilactice a persoanelor supuse acțiunii factorilor profesionali de risc nu este sistematizată, și acestea sunt efectuate superficial cu omiterea serviciilor medicale prevăzute în Anexa nr.1 a Hotărârii de Guvern 1025/2016 și implicarea medicilor cu alte specialități decât cele necesare. Comunicarea între prestatorul de servicii la baza căruia activează Comisia medicală și specialiștii Centrelor de Sănătate Publică este fragmentată sau inexistentă. Iar cadrul legal existent în domeniul sănătății ocupaționale, în rezultatul reformelor neeficiente, este incongruent și servește ca temei pentru interpretări distorsionate.

Concluzii. În scopul implementării Convenției OIM nr. 161 cu privire la serviciile de sănătate ocupațională este esențială restructurarea oportună a formelor de prestare a serviciilor de sănătate ocupațională și revizuirea întregului cadru legal în domeniul vizat.